Isus cel istoric

 - Care este Adevarul?

Esti aici: Isus Cristos >> Isus cel istoric

Isus cel istoric: O Miscare Recenta care Reinterpreteaza Documentele Noului Testament
Cautarea dupa “Isus cel istoric” este mai degraba o incercare recenta a unor asa numiti oameni de stiinta si realisti, care incearca sa disece documentele biblice si sa creeze o imagine reala a omului Isus. In aproximativ ultima suta de ani, inclusiv recent, seminarul Isus care este o dezbatere intelectuala, si-a facut loc in principalele mijloace media, avand presupusul obiectiv de “a separa faptul istoric de mitologie”. Problema este ca intregul curent de gandire “Isus cel istoric” este un produs al filosofiei naturalismului secolului XX, in care toate dezbaterile incep cu o presupozitie impartasita si totusi ascunsa – ca nimic in afara sferei de explicatie naturala nu poate fi sprijinit de dovezile istorice. In cateva cuvinte, miscarea aceasta sustine ca este imposibil ca relatarile Evangheliilor despre Isus sa fie precise din punct de vedere istoric, fiindca ele relateaza lucruri care pur si simplu nu se pot intampla, cum ar fi: umblarea oamenilor pe apa, inmultirea painilor sau invierea oamenilor din morti. Bineinteles, aceasta nu este o evaluare stiintifica a dovezilor istorice sau a manuscriselor biblice, ci doar o aderare la filosofia naturalismului.

Daca examinam cu atentie, miscarea lui “Isus cel istoric” din ultima suta de ani nu a descoperit nimic care sa submineze relatarile Evangheliilor. Nu exista nici o “evidenta noua” care sa sprijine ideea ca Isus a fost un simplu “om bun”. Nu exista nici o “evidenta noua” care sa demaste relatarile despre minuni si inviere pe baza noii analize “teoriei mitului” pe o perioada lunga de timp. Dimpotriva, descoperirile recente au oferit si mai multa credibilitate naturii si continutului documentelor Noului Testament decat oricand inainte. De fapt, cu exceptia perspectivei promovate de principalele surse mass-media, tendinta din ultimii douazeci de ani a oamenii de stiinta liberali, a fost sa devina mai conservativi in perspectivele lor in ce priveste increderea in documentele Noului Testament si nu invers. Descoperirile recente in arheologie ne arata mai multe (nu mai putine) amanunte despre timpul, cultura, religia si politica vremii in care Isus a umblat pe pamant. In acelasi timp, credibilitatea manuscrisului biblic a crescut tot mai mult (nu invers). Dovedesc atunci aceste lucruri minunile sau invierea lui Isus? Nu. Oricum, atunci cand aceste evidente sunt luate impreuna cu datele acuratetii istorice, cu profetia mesianica, cresterea Bisericii Primare, persecutia asupra crestinilor si sursele extra-biblice, vedem o esenta puternica (nu mitologie) care sta la baza pretentiei ca scriitorii documentelor Noului Testament au fost martori oculari ai evenimentelor.

De exemplu, noi stim din sursele extra biblice ca apostolul Pavel a murit in timpul persecutiei lui Nero in anul 64 d. Cr. De asemenea, stim ca Pavel inca mai era in viata la sfarsitul cartii Faptele Apostolilor, asa ca Faptele Apostolilor trebuia sa fie scrisa undeva inaintea anului 64 d.Cr. Din moment ce cartea Faptele Apostolilor era o continuare la Evanghelia dupa Luca, intelegem ca Evanghelia a fost scrisa mai inainte. Orice om de stiinta, inclusiv cei de la miscarea “Isus cel istoric”, vor spune ca Evanghelia dupa Marcu precede Evanghelia dupa Luca. Lucrul acesta sprijina ideea scrierii lui Marcu in anii 50 d.Cr., dupa doar doua decenii de la rastignirea lui Isus. In afara de Evanghelii, nici un om de stiinta legitim nu va disputa faptul ca Pavel a scris Epistola catre Romani in mijlocul anilor 50 d. Cr. De ce este important lucrul acesta? Fiindca Pavel declara chiar la inceputul acestei epistole din Noul Testament ca Isus este Fiul lui Dumnezeu inviat. Epistola catre Galateni este o alta epistola indiscutabila in ce priveste data scrierii, tot in mijlocul anilor 50 d.Cr. De ce lucrul acesta are importanta? Pentru ca Pavel vorbeste despre interactiunea lui cu Petru si Iacov, doi dintre primii ucenici ai lui Isus, care a avut loc cel putin patrusprezece ani mai devreme, in Galateni 1:18 si 2:1. In final, in Intaia Epistola catre Corinteni 15:3-8, Pavel proclama cea mai timpurie consemnare a crezului crestin, conform caruia Isus a murit pentru pacatele noastre, a fost ingropat si a inviat a treia zi. De ce este asa de important acest crez timpuriu? Deoarece oamenii de stiinta, folosind documentele istorice ale lui Pavel si primele lui calatorii spre Damasc si Ierusalim, plaseaza crezul de mai sus undeva in jurul anul 35 d.Cr., cu doar 3-5 ani dupa moartea lui Isus Cristos.

Iti place aceasta informatie? Ajuta-ne, impartasind-o cu altii folosind butoanele de social media de mai jos. Ce este aceasta?